Sunday, March 21, 2010

Un simplu trecator prin viata...

      Oare este just ca firul vietii sa se rupa la doar 25 de ani, oare ce greseli poate face un om pana la aceasta varsta pentru ca D-zeu sa vrea sa il ia la El ??? V-ati gandit vreodata ca poate maine nu va mai fi , ca petreceti poate ultimele clipe din viata ? Nu , nu-i asa? Oare ce om se gandeste la asta ... Traim intr-o agitatie continua, o graba fara sfarsit, intr-un stres si o nervozitate prostesca uneori daca stam sa ne gandim. Suntem mereu pe fuga, ingandurati, chiar si atunci cand nu avem nimic de facut... culmea... Uitam de noi, de persoana noastra, uitam sa zambim, sa ne bucuram, uitam sa iubim, sa savuram fiecare zi pe care D-zeu ne-o da, uitam ca avem o viata si asta scurta si ca nu merita irosita . Totul este trecator in acesta lume, nu o sa stam aici o vesnicie, toti ne gandim "lasa ca mai avem pana la batranete, suntem inca tineri, avem timp de toate" , dar inca o data D-zeu mi-a aratat ca in viata nu e cum vrei tu ci e cum vrea El si ca planurile de acasa nu se potrivesc cu cele din targ ... si ce faci cand firul se rupe?!! Atunci este prea tarziu sa mai faci ceva... Nu merita sa avem atata rautate , atata invidie , atat orgoliu , atata barfa , atat ranchiuna in suflet , BUCURATI-VA DE VIATA, IUBITI,TRAITI VIATA, nu lasati sa va traiasca ea pe voi pentru ca nu stim care dintre noi urmeaza si apoi va fi prea tarziu. Ganditi-va de 2 ori inainte sa faceti un lucru, nu mai fiti agitati si suparati pe lucruri minore ( pentru ca o sa vedeti ca daca stati sa va ganditi sunt lucruri mici ), lasati prostiile la o parte si TRAITI FRUMOS, multumiti de viata voastra ca sa nu aveti apoi ce regreta.
       Am invatat, sau vreau si sper sa fi invatat ceva din nenorocirea si suferinta unor persoane care nu meritau asa ceva... Crunt sa vezi cum un suflet de 25 de ani se duce dintr-o prostie, sa vezi cum un inceput de drum se poate transforma in sfarsit de drum ... Ce spuneam eu... Soarta, destinul sau omul este de vina??? ... Nici nu mai conteaza la urma ce este! Crunt sa vezi o persoana azi si maine sa nu mai fie, sa vezi ca nu-ti mai poate vorbii, ca o luat-o D-zeu la El. De ce oare se intampla asta cu suflete atat de tinere ???  
       Nimeni nu intelege asta decat daca este acolo daca trece prin asa ceva, atunci o sa aprecieze viata, familia, persoana iubita si o sa-si dea seama ca se duce al naibii de repede si ca nu te intreaba daca vrei sa pleci ci te ia pur si simplu, indiferent de varsta...
       Prietenii nu te vor uita niciodata !!!

Sunday, January 24, 2010

" Life is like a box of chocolates, you just never know what you're gonna get ! "


    Care persoana nu s-a intrebat macar o data in viata : oare fiecare om are destinul sau ? oare totul face parte dintr-un plan? oare nimic nu este intamplator?
    ... ALEGERI SAU DESTIN ? Care dintre acestea doua da forma vietii noastre ? Poate ca ambele ne ghideaza viata , poate chiar in acelasi timp ... Who knows?
    Poate ca totul este deja scris si nu putem evita nimic din ceea ce traim, poate cuvantul "coincidenta" sau "intamplare" nu exista, poate ca este doar in mintea noastra... Poate ca asa cum Dumnezeu a facut Universul, tot ceea ce ne inconjoara dupa un plan bine stabilit dinainte, poate ca asa am fost creati si noi : cu o traiectorie pe care o vom urma.
    Poate ca lucrurile sunt de fapt foarte simple si noi le complicam din dorinta de a pune amprentele noastre, din credinta ca noi de fapt detinem controlul .Poate ca pana la urma, chiar daca deviem drumul pentru moment, intr-un final tot in acel punct unde ne este dat de Sus ajungem, dar putin mai tarziu. POATE ...
    Un lucru este sigur toti plecam dintr-un "punct" bine stablit , numiti-l cum vreti destin, soarta ... Ne nastem intr-un anume loc ,intr-o anume familie si urmam o cale data sau aleasa de noi in functie de acel punct de plecare. Ne urmam destinul pe care alcineva ni l-a dat, cum spunea Caezar "Alea jacta est" - soarta este hotarata, zarurile au fost aruncate!
   Ne nastem intr-o familie cu un nivel material redus, cand eram copii poate  ne-am dorit jucariile pe care alti copii le aveau doar pentru ca nu le puteam avea, asa cum mai tarziu, cand devenim adolescenti ne-am dori "hainele de firma" sau "masina de fite"  ale lui Gigel doar pentru ca ne este imposibil sa le obtinem in acel moment si nu facem altceva decat sa invinovatim destinul pentru nemultumirile si neimplinirile noastre. 
    Si daca privim lucrurile din punctul de vedere al sanatatii fizice vom da vina pe destin. Cu totii ne-am dori sa fim perfect sanatosi, dar din pacate sunt multi dintre noi care ne nastem cu deficiente, malformatii, boli incurabile. Uneori bolile incurabile apar pe parcursul vietii si atunci: cine-i "vinovat"? Oare tot destinul? Oare intreaga noastra viata depinde de el? De cele mai multe ori: DA! Daca luam drept exemplu moartea unei persoane dragi (mama, tata, frate, sora, iubit/a, amic/a), care vine in urma unui accident stupid sau a unei boli nevindecabile, cum reactionam? In prima instanta suferim enorm, ne plangem zile, saptamani, luni, poate chiar ani in sir, dupa care ne resemnam si ne spunem: "Destinul asta !... Ce ti-e scris in frunte ti-e pus !"
    Insa exista situatii in care destinul nu contribuie cu nimic, in care sunt propriile noastre alegeri care ne arunca in viata ... cum ar fi gasirea "sufletului pereche",  despartirea, cand alegem un anumit job ... sau poate nu ... 
    Un lucru este sigur, viata este un mister, un mister la care niciodata nu vei gasi raspunsul. Deci crede si nu cerceta !

    

Saturday, January 23, 2010

The beginning ..

Welcome! Acesta este un blog destinat FEMEII... femeii simple cu ganduri si visuri comune, femeii care distruge clasicile mituri, femeii care-si traieste viata autentic, fara inhibitii, fara perdea, femeii care crede in dragoste si in printi, in acel "Happily Ever After", femeii care iubeste viata si nu ii e frica sa se faca auzita... femeii in general!
Este un blog despre tot si de fapt despre nimic, despre mine si despre tine, despre extaz si agonie, despre fericire si suferinta, despre iubire si ura, despre fidelitate si despre "nu este ceea ce pare", despre orgasm si frigiditate, despre oameni si Dumnezeu, despre Adam si Eva... despre viata.
Acestea fiind spuse declar deschis blogul, sper sa va placa aceasta incursiune in lumea viselor si de ce nu a realitatii sau poate chiar a unei lumi perfecte uneori... Va las sa va bucurati de gandurile unui copil batran.